Iubire, nebunii te numesc frumoasa...dar eu te stiu si te reneg..Iti vad ranjetul cu care imi stai in fata, pandindu-ma, pregatita sa-mi sugi puterea...sa ma faci dependenta de tine...
Iti urasc dulceata si mirosul cu care imbii, pe oricine iti arunca si cea mai mica privire..
Esti intodeauna aliata cu speranta, imbatand creiere, le adormi...distrugandu-ti vechiul dusman ratiunea...
Si dupa toate astea...dupa ce iei totul, dupa ce ne slabesti....te plictisesti, si pleci...
Te dispretuiesc, deci ,inceteaza sa-mi fii umbra....iar tu , ratiune, STAI....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mai ai umbra?
RăspundețiȘtergeresi daca da, are un nume?