nu stiu in care varsta, in care an sau in care seara, am devenit un cuier pentru plumb..
cuier de sentimente bacoviene.....si... nu toate ale mele..
nu stiu de cand, si de fapt cat, mai pot sa le inbrac in somn, sa tot pun pene albe...ca dimineata. sa nu am greutate...
Cuier nu am scapare... mai bine pun suflet in propria agatare....sa vad ce vreau sa inoiesc,sa vad ce vreau sa parasesc,sa vad ce este de pastrat, sa ma uit la ce-i de aflat...
sa nu ajung din tinichia, nimic pe mine sa nu stea...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu